Capacităţile reţelei hidrografice şi a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor
Bazinul hidrografic Mureş este situat în partea centrala şi de vest a României. Râul Mureş izvorăşte din Carpaţii Orientali (Depresiunea Giurgeului) Munţii Hăşmaşul Mare, iar suprafaţa bazinului hidrografic (inclusiv râul Ier) este de 28310 km2 (11,7% din suprafaţa ţării). Până la graniţa cu Ungaria îşi lungimea râului Mureş este de 761 km, fiind cel mai lung dintre râurile interioare ale ţării. Reţeaua hidrografică codificată însumează 758 cursuri de apă şi 11119 km, adică 13,7 % din lungimea totală a reţelei codificate a ţării şi o densitate de 0,39 km/ km2 faţă de 0,33 km/ km2 – media pe ţară. Zona cursului superior este delimitată de Depresiunea Giurgeului şi Defileul Topliţa – Deda, cursul mijlociu este reprezentat de zona centrală a Podişului Transilvaniei, iar zona cursului inferior este delimitată de Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali, Munţii Banatului şi Câmpia de Vest (între Lipova şi graniţa cu Ungaria).
Afluenţii principali ai râului Mureş sunt :
- Gurghiu: L (lungime) = 53 km; S (suprafaţa) = 563 km2
- Arieş: L = 166 km; S = 3005 km2;
- Niraj: L = 82 km; S = 651 km2
- Târnave: L = 246 km; S = 6253 km2 , rezultată din unirea Târnavei Mici (L = 196 km; S = 2071 km2) cu Târnava Mare (L = 223 km; S = 3666 km2);
- Ampoi: L = 57 Km; S = 576 km2
- Sebeş: L = 96 km; S = 1304 km2
- Strei: L = 93 km; S = 1983 km2.
Lungimile cursurilor de apă şi capacităţile lucrărilor hidrotehnice aflate în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă de Mureş se prezintă, după cum urmează:
Denumire | UM | Lungime curs apă codificat | Îndiguiri | Regularizări | Consolidări şi apărări de mal |
SGA Mureş | km | 4685 | 436, 476 | 688,409 | 280,629 |
SGA Alba | km | 3169 | 138,190 | 211,746 | 116,656 |
SGA Hunedoara | km | 2112 | 66,699 | 143,850 | 74,097 |
SGA Arad | km | 1153 | 191,249 | 87,332 | 39,660 |
ABA MUREŞ | km | 11 119 | 832,614 | 1131,337 | 511,042 |
Principalele lacuri de acumulare din bazinul hidrografic Mureş
În bazinul hidrografic Mureş sunt 138 de baraje, care realizează retenţii permanente şi nepermanente de apă, din care 26 de acumulări au volumul total peste 1 mil. mc. din care: în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă de Mureş: 7 acumulări permanente cu volumul total de 139,16 mil. mc şi 9 acumulări nepermanente cu volumul total de 82,30 mil. mc;
Urmărirea comportării în timp a lucrărilor de îndiguire, regularizări şi consolidări-apărări de mal este realizată de personalul din compartimentele tehnice ale S.G.A – urilor sub directa coordonare a biroului EL-UCC-SCH din cadrul Administraţiei Bazinale de Apă. Mureş. Urmărirea comportării în timp pentru acest tip de lucrări se realizează prin observaţii vizuale şi prin măsurători topografice, iar constatările se consemnează în procese verbale de verificare şi note de constatare. Potrivit prevederilor Legii nr.10/1995 – privind calitatea în construcţii, administratorii şi utilizatorii construcţiilor au obligaţia să asigure realizarea lucrărilor de intervenţii asupra construcţiilor, impuse de reglementările legale(art. 25, 26) şi rezultate din activitate de verificare a stării tehnice şi funcţionale şi din activitatea de urmărire a comportării în timp a construcţiilor, echipamentelor hidromecanice şi instalaţiilor aferente. Intervenţiile în timp asupra construcţiilor au ca scop menţinerea fondului contruit la nivel necesar cerinţelor şi asigurarea funcţionalităţii mijlocului fix, inclusiv prin extinderea sau modificarea funcţiilor iniţiale ca urmare a modernizării.
Prin atribuţiile cuprinse în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, biroului E.L.-UCC-SCH îi revine organizarea în mod unitar, îndrumarea, coordonarea, controlarea şi verificarea activităţii de exploatare, întreţinere şi reparaţii a lucrărilor hidrotehnice din cadrul Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor aflate în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Mureş, conform normelor, normativelor şi regulamentelor de exploatare specifice şi verificarea sistematică în teren, a stadiul executării lucrărilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii cuprinse în planul tehnic, din punct de vedere calitativ şi cantitativ.